Susținerea Culturii

Susținerea Culturii

1. Gabriela Șerban

ŞERBAN, GABRIELA. Bibliotecar. Jurnalist. Bibliograf. Bibliolog. Manager cultural. Din 1999 director al Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa, Caraş-Severin; născută la 4 februarie 1968 în Bocşa jud Caraş-Severin. Profesia: bibliotecar-arhivist, absolventă a Colegiului universitar de administraţie, secretariat şi jurnalistică din cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, profil Biblioteconomie, specializarea  biblioteconomie-arhivistică (1994); redactor şef al revistei Bocşa Culturală;  prefaţator şi coordonator al câtorva volume apărute sub egida Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa, coordonatorul proiectului editorial Bocşa – istorie  şi cultură.

Inițiator și redactor şef al revistei “Bocşa Culturală” (din 2000 până în prezent)ISSN 1582-9375,  realizator al câtorva publicaţii  de cultură şi educaţie din oraş: „ Bocșa 2000” (1997 – 1998); “Valea Bârzavei” ISSN 1584 – 6180 (2001 – 2006); “Pentru Voi” – revistă şcolară; “Bocşa Sportivă” , ISSN 1582 – 5876 (2005 – 2012); Gazeta Bocşei ISSN 1843-7400 ( 2007 – 2012).

Semnează articole în reviste de specialitate, dar şi de cultură şi literatură. Apare cu articole în: AGORA. Şcoală şi interculturalitate în DKMT (Reșița), Almăjana (Bozovici), Agenda Consiliului Judeţean Timiş, Arcadia (Anina), Arhanghelul (Birda), Arte, revistă de cultură europeană (Udine/Oravița), Banat (Lugoj), Biblioteca (Bucureşti), Bibliomagazin (Bucureşti), Echo der Vortragsreihe (Reşiţa), Foaia Diecezană (Caransebeș), Icoane bănăţene (Timişoara), Împreună. Miteinander, egyuttesen (Reşiţa), Jurnal de Caraş-Severin (Reşiţa); Morisena (Cenad), Muntele (Mehadia), Nedeia (Reșița), Oglinda literară (Focşani), Orizont (Timișoara), Portal – Măiastra (Târgu Jiu), Reflex (Reşiţa),  Reper24 (Reșița), Semenicul (Reşiţa), Suflet Nou (Comloș), Școala caraș-severineană (Reșița), Tăt Banatu-i fruncea (Lugoj), UZP Caraș-Severin, Vestea (Mehadia),  Ziarul Lumina (Timișoara); pe site-urile Episcopiei Caransebeșului, Protopopiatului Băile Herculane și Protopopiatul Reșița. Inițiator și realizator al volumelor de creații literar-artistice  ale copiilor ”Gânduri către Dumnezeu” (XIII). Vice preşedinte ANBPR filiala Caraş-Severin. Membru în comitetul de redacție al revistelor Muntele (Mehadia) și Morisena (Cenad).

Semnează articole, eseuri, proză scurtă în diverse volume: Iosif Cireşan Loga, iubitorul de mituri, iubitorul de înţelepciune în volumul O viaţă de condeier ţăran de Iosif Cireşan Loga (Timișoara: Marineasa, 2005); în Cărășeni de neuitat volume ale  prof. Petru Ciurea și Constantin Falcă (Timișoara), Fişă bio-bibliografică în: Parc-aş fi ş-acuma june de Dimitrie Acea (Lugoj: Nagard, 2010); Prea devreme… prea târziu în: Ştefan Pătruţ cărturarul de obşte.  de Ion Căliman şi Ion Ghera (Lugoj. Nagard. 2013); Memoria se naște o dată cu sărbătoarea  în: Corul bisericesc din Bocșa Română. Monografie (1875 – 2015)/ Silviu Ferciug, Liana Ferciug, Viorel Dorel Cherciu. Reșița: TIM, 2015; Humă Bogdan Nicolae în: Nicolae Humă Bogdan: memorialist, publicist, condeier plugar și țăran fruntaș/ Maria Mândroane și Tiberiu Popovici. Timișoara: Eurostampa [2018]; Dascăli bocșeni. În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi. Coord. Nicoleta Marcu. Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019;  In memoriam Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte În: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. V. Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2019, p. 143 – 147 și Colocviile de la Liebling: convergențe culturale. În: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. V. Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2019, p. 265 – 266; Întâmpinare în: Puterea de a învinge/ Genoveva Zoller. Reșița: TIM, 2020; Ela și Ducu (proză scurtă) în ”Paradisul iubirii”: antologie realizată de Ioan Romeo Roșianu. Baia Mare: eCreator, 2020 (Antologica); Promisiunea (proză scurtă) și „Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut!”(proză scurtă) în ”Flori(i)le Poeziei”: antologie realizată de Ioan Romeo Roșianu. Baia Mare: eCreator, 2020 (Antologica); Credo:antologie a Festivalului de literatură religioasă „Credo” ediția 2020/ Nicolae Băciuț.-Târgu Mureș: Vatra veche, 2020, p. 163 – 167; Ecoul singurătății: antologie/ coord. Nadia Baciu.- Cluj Napoca: Ecou Transilvan, 2020, p. 348 – 351; Printre amintiri (proză scurtă) în ”Vara sentimentelor”: antologie realizată de Ioan Romeo Roșianu. Baia Mare: eCreator, 2020 (Antologica); „În loc de postfață: Un portret în istorie” în: Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”/ Victor Creangă.- Reșița: TIM, 2020 (seria „Bocșa – istorie și cultură”; 52); „In memoriam Nicolae D. Pârvu – 105 ani de la naștere”În: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. VI. Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2020, p. 128 – 135; In memoriam Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte și „Să vorbim corect românește” – de la rubrică la carte În: Actele Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”. Ediția a XXIII-a, Uzdin, 18 – 20 aprilie 2019. Ediție îngrijită de prof. dr. Delia Muntean și Vasile Barbu.- Baia Mare (România): Editura Ethnologica, 2020; Acasă, toamna (proză scurtă) în: „Toamna amintirilor”: antologie realizată de Ioan Romeo Roșianu. Baia Mare: eCreator, 2020 (Antologica).

Volume: Monografia  50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa (autor), Reşiţa, Timpul, 2003; Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian (coordonator). Reșița: Timpul, 2004; Bibliografia revistei „Bocşa culturală” 2000-2009 (autor). Reşiţa. TIM. 2009; Aurelia Fătu Răduţu, vocea de aur a cântecului bănăţean (coordonator).  Reşiţa: TIM, 2009;  Catalogul cărţilor cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocşa (autor). Reşiţa. TIM. 2010; Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa (coordonator). Reşiţa. TIM. 2011; Mihai Eminescu în fondul de documente al Bibliotecii Orăşeneşti „Tata Oancea” Bocşa (autor). Reşiţa: TIM, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa (autor). Reșița: TIM, 2013; Bibliografia revistei ”Bocșa culturală” 2009 – 2013(autor).  Reșița: TIM, 2014; Bibliografia revistei ”Reflex” (2000 – 2014) (autor). Timișoara: Marineasa, 2015; In memoriam Nicolae Bocșan. (coautor). Reșița: TIM, 2016; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca ”Tata Oancea” Bocșa, vol. 2.(autor) Reșița: TIM, 2017; Labirintul cărților. Catalogul Fondului de documente ”Prof. dr. Vasile C. Ioniță” la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, Caraș-Severin (autor). Reșița: TIM, 2017; Supremum vale Nicolae Bocșan (1947 – 2016). (coautor). Timișoara: Nepsis, 2017; Picături de artă și credință la Bocșa (coordonator). Reșița: TIM, 2018; Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 (coautor) Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018 (autor) Reșița: TIM, 2019 (seria „Bocșa – istorie și cultură”); Shalom from Israel. Pagini din jurnal de pelerin. (autor). Reșița: TIM, 2019; In memoriam înv. Elena Mureșan (coord. și pref.) Reșița. TIM, 2019 (seria Bocșa – istorie și cultură; 49. Colecția „Dascăli de frunte ai orașului Bocșa; 1); Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca ”Tata Oancea” Bocșa. vol. 3. (autor). Reșița: TIM, 2020 (Bocșa, istorie și cultură; 51); Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. (coaut.) Reșița: TIM, 2020 (Bocșa, istorie și cultură; 53).  

Referinţe: Portretul unei doamne / Titus Crişciu. Reşiţa. 2003; Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa: TIM, 2008; Bocşa din inimă II / Vasile Bogdan. Reşiţa: TIM, 2010; Bibliologi români: dicţionar/ Gh. Buluţă, Emil Vasilescu şi Victor Petrescu.  Bucureşti. 2011; Bocşa din inimă III / Vasile Bogdan. Reşiţa: TIM, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Cărăşeni de neuitat vol. XIV / Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. 2012; Cărăşeni de neuitat XIX. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2013; Pledoarie cu privire la nemurirea cărții/ Cristian – Paul Mozoru în: Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. Vol.2 (Reșița: TIM, 2017), p. 147 – 154; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2018; Ofensiva jurnaliștilor/ Gheorghe Jurma în: Ofensiva Culturală Bănățeană. Nr. 1 (3)/ noiembrie 2019, p. 10 [despre volumul ”Shalom from Israel. Pagini din jurnal de pelerin”].

Deținătoare a mai multor diplome de participare și colaborare și a unor premii și diplome de merit, de onoare și excelență între care: Bibliotecarul anului  (2002); Diploma prin care se acordă Bibliotecii “Tata Oancea” Bocşa CaraşSeverin Premiul BiblioMed 2008 locul II la concurs naţional pentru promovarea instituţiilor de cultură, în cadrul Festivalului Cititorului ediţia a II-a 2008 Mediaş și Premiul III în 2010; Diplomă de Mulțumire pentru susținerea activităților cultural-educative cu tinerii din orașul Bocșa din partea Episcopiei Caransebeșului (2017); Plachetă Membru de onoare al Centrului de Tineret ”Mugurii ortodoxiei” (2017); Diploma de excelență ”Episcop Elie Miron Cristea”din partea Episcopiei Caransebeșului (2018); Premiul „Silvius Bata-Miclea”pentru contribuții deosebite în publicistică din partea Societății Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin (Serbia), 2018; Diploma Centenar cu prilejul Galei Premiilor UARF – ediția a VII-a. 100 de ani de la Marea Unire și 100 de ani de film românesc (2019); Diplomă în semn de recunoștiință și apreciere pentru participarea în cadrul proiectului de solidaritate și promovare: Institutul de Istorie ”George Barițiu” la Centenar (1920 – 2020). Prezentarea istoriei, activității și realizărilor Institutului (2020); Premiul revistei „Cadran”(jurnal mureșean) pentru volumul „Shalom from Israel”, 2020; Premiul „Monica Andriesei” pentru merite în activitatea de bibliotecă oferit de Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, pe anul 2020; Premiul de Excelență și titlul de „Cavaler al Artelor” din partea revistei „Arte”, la secțiunea „Jurnalism pe teme culturale”, 2020.

2. CEZ Group

Susținerea Culturii

Primim cu onoare, emoție și profundă recunoștință Distincția Excelență în Cultura! La fel de emoționați cum am fost pe parcursul celor 9 ediții în care, alături de Direcția Județeană pentru Cultură Caraș Severin, am deschis Porțile Poeziei cu energiepentrubine sutelor de poeți veniți din toate colțurile lumii, dornici să descopere minunăția acestor regiuni. Aceste rezultate sunt o confirmare a eforturilor pe care Grupul CEZ în România le face în direcția păstrarii valorilor cuturale și a patrimoniului național, de 15 ani încoace.

Satisfacțiile acestui Festival, dar și a celorlalte inițiative susținute de Grupul CEZ în direcția educației și a culturii, ne-au încurajat să pornim și alte inițiative noi în această direcție, să pătrundem pe căi nebătătorite și astfel, să punem în lumină și alte nestemate ale patrimoniului cultural național.

Alături de Festivalul „Porțile poeziei” și inspirați de emoțiile pe care le transmite comunitatea în care ne desfășurăm activitatea, am deschis și porțile trecutului. Am mers în profunzimea și căldura de acasă … acasă de acum și acasă de atunci, din timpuri străvechi, în care simplitatea și tradiția erau adevăratele comori. Am adus în prezent valorile trecutului, prin proiectul „Cule în Lumină”. Acest prim program de promovare a rolului pe care aceste construcții l-au avut pentru dezvoltarea culturală și socială a Olteniei, ne-a ajutat să contribuim activ la păstrarea valorilor culturale oltenești. Am adus Culele în Lumină și am generat cu ajutorul susținătorilor proiectului, interesul vizitatorilor să redescopere zonele și monumentele lor ascunse, nu doar pentru valoarea lor istorică și arhitecturală, ci și ca pe o opțiune de traseu turistic și petrecere a timpului liber.

Grupul CEZ în România este un partener de nădejde al comunitățiilor din aria sa de activitate și susține evenimentele care promovează educația și cultura, arta și tradiția, convins fiind de rolul lor în creionarea viitorului. Se spune că fără un trecut valoros, prezentul nu poate avea temelii trainice, de aceea, #împreună contribuim la construirea unui viitor de care să fim mândri.

3. Primăria Oravița

Susținerea Culturii

Dintru începuturi administrația din Oravița, a privit cultura, ca pe o componentă fundamentală a dezvoltării durabile, pentru că, atât prin patrimoniul material și imaterial, cât și prin industriile creative și prin alte forme diverse de expresie artistică, cultura este un puternic contributor la dezvoltarea economică și stabilitatea socială a comunității. Așadar, toată strategia de dezvoltare a localității, a fost construită în jurul ideii de susținere a sectorului cultural.

Ca într-o sincronizare perfectă, autoritățile regionale au deschis si primele linii de finanțare ale Programului Operațional Regional, cu finanțări ale unor activități din domeniul cultural. S-a pornit, de îndată, pregătirea primelor proiecte, cu prioritate și în concordanță cu criteriile de eligibilitate, au fost solicitate finanțări pentru punerea sub siguranță a unor obiective de patrimoniu importante, unele chiar aflate în stare de precolaps.

Arhitecți proiectanți, ingineri, experți tehnici și angajați ai administrației locale au devenit îndată actorii unei piese de rescriere a istoriei. Mii de ore de muncă, studiu și documentare, proiectare, intâlniri de lucru, mii de metri patrați de hârtie și de kilometri parcurși, au făcut posibilă depunerea spre finanțare a proiectelor, susținerea lor pe perioada evaluării și obținerea finanțării pentru restaurarea și punerea în valoare a unor obiective emblematice.

Astăzi, se află în diferite faze de implementare proiecte privind :

  1. Restaurarea Teatrului vechi „Mihai Eminescu”;
  2. Restaurarea clădirii fostei primării și transformarea acesteia in muzeu de istorie a culturii;
  3. Restaurarea fostului gimnaziu de fete „Regina Maria” și transformarea acestuia în Școală primară;
  4. Restaurarea fostei Școli de Muzică și transformarea acesteia în muzeu al deportaților în Bărăgan;
  5. Restaurarea fostei școli a călugărițelor și transformarea acesteia în hub cultural;
  6. Refacerea amenajărilor peisagistice a două parcuri din zonele de protecție ale monumentelor istorice.

În paralel, creșterea interesului pentru cultură, a stat mereu în atenție, deoarece, cu toții putem observa că traversăm un moment de alarmă privind degradarea culturii noastre.Au fo st folosiți câțiva vectori, cu o mare forță de a genera plus valoare și anume organizarea de activități și evenimente, care au răsunet încă în comunitate și nu numai. Festivaluri de muzică, de teatru, conferințe tematice multianuale, evenimente editoriale, expoziții de lucrări de artă, concerte, activități educațional-culturale și multe altele…

Toate acestea au contribuit la creșterea interesului pentru cultură și la promovarea identității culturale a comunității Oravița, constituind un depozit de cunoștiințe, semnificații și valori care pătrund în toate aspectele vieții noastre. Distincția acordată de Direcția pentru Cultură a județului Caraș Severin, este cea mai  plăcută surpriză, acum, la început de an. Această recunoaștere a eforturilor noastre – de multe ori comune cu cele ale Direcției –  ne onorează și ne obligă totodată să păstrăm mereu ca prioritate CULTURA, pentru că EA ” este singurul mijloc de afirmare, și în fața omenirii de astăzi, și în fața istoriei de mâine” (Mircea Eliade)

Vă mulțumim și vă prețuim pentru toată susținerea!

PRIMAR,
jr. URSU DUMITRU

4.Centrul de tineret “Sf. M. Mc. Ecaterina”

Susținerea Culturii

Centrul de Tineret « Sf. M. Mc. Ecaterina » din Oravița este primul centru care a luat ființă în Episcopia Caransebeșului prin purtarea de grijă a oamenilor care au înțeles că menirea lor pe Pământ este una cu totul specială și că darul cu care i-a înzestrat Dumnezeu este unic și trebuie valorificat.

Povestea centrului nostru a început acum 9 ani, când, cu binecuvântarea Preasfințitului Părintre Lucian, Episcopul Caransebeșului, familia părintelui Gelu Moldovan a primit o nouă misiune în comunitatea ortodoxă din Oravița, în parohia „ Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul”. Desigur că, greutatea unui nou început de drum a atras după sine , nu doar răbdare din partea părintelui și a doamnei preotese, ci și marea dorința de a împărtăși cât mai multă dragoste, bucurie și credință noii comunități, dovedindu- se ulterior că această frumoasă misiune, pentru început, o pot face alături de sufletele simple, calde și sincere, copiii. Frumosul vis de a avea grijă de inimile celor mici s-a împlinit 1 an mai târziu, când centrul a primit binecuvântarea Ierarhului, în 24 noiembrie 2012, de curând împlinind 8 ani minunați de activitate în slujba lui Hristos, cu și pentru tineri.

Pe lângă activitățile filantropice pe care le are ca scop principal centru, au fost nelipsite și acțiunile culturale, astfel copiii s-au apropiat și de această ramură social- culturală care contribuie atât de mult la dezvoltatea lor cognitivă. În acest sens putem aminti participarea timp de trei ani consecutivi la Festivalul Internațional de Poezie « Porțile Poeziei », în parteneriat cu Direcția județeană pentru Cultură Caraș -Severin, un an având onoarea de a fi invitați , iar 2 ani în calitate de gazde. Astfel, tinerii de la centru au avut oportunitatea de a cunoaște tradiții și obiceiuri de pe alte meleaguri, de a lua contact cu oameni de cultură ai diferitelor țări , de a desluși împreună cu aceștia tainele poeziei și chiar de a- și exersa abilitățile de a comunica în altă limbă.

De asemenea, timp de 5 ani, Centrul de Tineret «  Sf. Ecaterina » a organizat Festivalul de Colinde « Se naște Bucuria » care s-a desfășurat la Casă de Cultură « George Motoia Craiu » din Oravița . În cadrul festivalului, ne-am bucurat de prezența mai multor grupuri corale ale diferitelor centre de tineret din Eparhia Caransebesului care ne-au încântat cu minunate colinde în apropierea marelui Praznic al Nașterii Domnului.

Pe lângă cor și poezie, noi, tinerii voluntari ai centrului, ne-am apropiat și de teatru, acesta fiind o mare pasiune a noastră pe care am pus-o în lumina atât la școală, cât și în afara ei. Timp de 2 ani am avut prilejul de a fi volunari la Festivalul de Teatru «  Oravița 200 » organizat tocmai pentru a celebra cei 200 de ani venerabili ai teatrului nostru din Oravița. Datorită activităților de voluntariat , am cunoscut diferite trupe de teatru din țară și chiar am avut onoarea de a întâmpina în orașul nostru mari actori ai teatrului și filmului românesc precum Ion Caramitru sau Maia Morgenstern. Tot în cadrul festivalului, paradă costumelor de epoca la care am participat ne-a transpus parcă în vremuri de altădată, făcându-ne pentru o zi prinți, prințese, bufoni sau duci care defilează mândrii pe străzile pavate ale orașului. Apropierea  noastră față de teatru ne-a oferit ocazia de a ne face prieteni noi peste hotare. Spectacolul pentru copii Abracadabouc al Trupei Pâte à Trac din Franța ne-a oferit o seară veselă și interactivă, împrietenindu-ne mai apoi cu tinerii actori cu care, de altfel, încă păstrăm legături strânse.

Prin cântec, poezie și pictură am izbutit să înfrumusețăm și viața bunicilor de la Centrul de bătrâni din oraș, aducându-le un strop de veselie și culoare în casă spre a le alina dorurile bătrâneții. De asemenea, o frumoasă activitate organizată la centru s-a desfășurat spre comemorarea  unei familii creștine care a dăruit lumii 17 preoți. Activitatea, cum era firesc, a început în biserică, continuându-se, mai apoi printr-o amplă prezentare a membrilor acestei familii ce a lăsat o putenică zestre duhovnicească în viața bisericii. „ Simțind chemarea înaintașilor care cer să nu fie uitați”, am adus un omagiu la ceasurile serii Comunionului Novacovicilor.

Așadar, Centrul de Tineret «  Sf. M. Mc. Ecaterina » din Oravița, a cultivat în viața noastră, a tinerilor, nu doar importanța  activităților în slujba oamenilor, ci ne-a ajutat să ne dezvolam și pe plan cultural, să înțelegem că « Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat » ( Immanuel Kant) , să luăm contact cu zestrea culturală a diferitelor țări, să cunoaștem importanța de a ne valorifica tradițiile și obiceiurile străbune, devenind astfel BUNI ROMÂNI ȘI BUNI CREȘTINI.

5. Liceul „General Dragalina”, Oravița

Susținerea Culturii

Liceul Teoretic ,,General Dragalina” din Oravița este una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din zona Carașului, cu o tradiție în educație de aproape 150 de ani. Istoria liceului începe cu înființarea unei școli civile maghiare cu 6 clase printr-un ordin de la Ministerul din Budapesta primit de Primăria Oravița în 30 decembrie 1872. Prin efortul oamenilor de cultură din Oravița, printre care se numără și Simion Mangiuca, ilustru cărturar și membru al Academiei Române, școala își va deschide porțile în anul 1873.

În anul 1913, școala civilă maghiară a fost transformată în liceu maghiar comunal cu opt clase, iar odată cu statificarea liceului din 1919, acesta va deveni Liceul de Stat din Oravița, avându-l ca director pe profesorul Mihai Petricoane Drugărin, primul director al școlii în limba română. Numele Generalului Dragalina va fi preluat de Liceul De Stat în acest timp, la sugestia șefului resortului instrucțiunii din Consiliul Dirigent, dr. Onisifor Ghibu făcută directorului Drugărin, pe atunci locotenent în armata română la Sibiu.

Istoria contemporană a liceului, devenit Liceul Teoretic ,,General Dragalina”, luptă pentru păstrarea tradiției culturale, a valorilor spirituale dobândite de-a lungul vremii prin prestigiul obținut de pregătirea unor oameni de valoare precum: Iosif Siegescu, Damian Izverniceanu, Damaschin Mioc, Coriolan Drăgulescu, Romulus Ladea sau academicianul Păun Otiman.

Prin parteneriatele cu instituții culturale de prestigiu, precum Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, Teatrul ,,Mihai Eminescu”, cel mai vechi edificiu teatral din țară, Casa de Cultură ,,George Motoia-Craiu” din Oravița, Liceul Teoretic ,,General Dragalina” continuă să se mențină cea mai importantă instituție de învățământ din zonă, atât prin proiectele derulate la nivelul comunității locale, cât și prin participarea la diverse activități culturale județene și naționale.

Astfel, din anul 2015, liceul nostru și-a deschis larg porțile pentru a găzdui Festivalul Internațional de Poezie ,,Porțile Poeziei”, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din țară, prilej cu care elevii noștri au avut marele privilegiu de a întâlni cei mai mari poeți contemporani ai lumii, de a-i asculta recitând sau de a recita, la rândul lor, pentru marii poeți. Nu doar elevii, ci și dascălii dragalinezi, membrii Corului ,,Magistri” al profesorilor, s-au bucurat de participarea la un eveniment cultural de o asemenea amploare. Am fost astfel an de an onorați de a fi cei ,,aleși” să fim gazdele unor personalități culturale de talie internațională, care ne-au adus bucurie, mândrie, bogăție. 

Zilele Culturii Naționale sunt găzduite, de asemenea, de Sala Festivă a bătrânului nostru liceu, elevii dragalinezi fiind educați în spiritul iubirii față de Eminescu, poetul național, pe care-l comemorăm anual, demonstrând astfel că la Oravița Eminescu ,,n-a existat”, ci există, prin toți iubitorii de cultură care-i închină ziua de 15 ianuarie, printre care ne numărăm și noi.

Pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, cel mai vechi edificiu teatral din țară sau a Casei de Cultură ,,George Motoia-Craiu” din Oravița elevii noștri sunt nelipsiți, prin organizarea unor evenimente deosebite, precum Festivalul-concurs ,,Noi suntem români”, ajuns la a 10-a ediție, festival având drept scop promovarea imaginii țării și a mândriei de a fi român.

Nu doar dragostea de țară și de poezia națională o cultivăm în sufletul elevilor noștri, ci și iubirea față de semeni, de cei aflați în suferință, prin organizarea unor evenimente caritabile, precum spectacolul umanitar ,,Dăruind, vei dobândi”, titlu preluat de la părintele Nicolae Steinhardt, cel care ne învață o lecție fundamentală de viață, aceea că cea mai profundă și sinceră bucurie este aceea care se naște din generozitate, dăruire și dragoste față de ceilalți.

Prin dragostea față de cultură și față de valorile spirituale pe care o sădim în sufletele elevilor noștri, chiar și după 150 de ani de tradiție în educație, ne străduim să continuăm să scriem povești de viață, povești de suflet, povești de succes.

Premiul pentru Excelență în Cultură are o dublă semnificație pentru liceul nostru, ONOARE și RESPONSABILITATE: onoarea de a fi, din nou, cei ,,aleși” să găzduim nu doar activitățile inițiate de Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, ci și ,,greutatea” unei asemenea distincții, dar și responsabilitatea de a continua să ne menținem sus, acolo unde ne-au ridicat predecesorii. Mulțumiri OMULUI care ne-a făcut părtașii unei asemenea bucurii! Mulțumiri SUFLETULUI MINUNAT care ne-a ales! Mulțumiri, doamnei director prof. Dr. Liubița Raichici!

 

Alte articole